Primul roman scris de Vladimir Nabokov de dupa stabilirea in America si cel mai provocator din punct de vedere politic, tradus de Editura Polirom

Blazon de bastard
primul roman scris de Vladimir Nabokov de dupa stabilirea in Statele Unite
si cel mai provocator din punct de vedere politic

• Carte clasica a literaturii moderne, Blazon de bastard descrie o lume marcata de tirania unei dictaturi politice – statul politienesc, inca tinar, al lui Paduk, unde o anume imbecilitate este trasatura nationala a poporului:„Stabilirea unei comparatii automate intre Blazon de bastard si operele lui Kafka sau cliseele lui Orwell n-ar face decit sa demonstreze ca automatul nu l-a citit nici pe marele scriitor german, nici pe mediocrul scriitor englez” (Vladimir Nabokov).
• Insusi Nabokov confirma, in prefata cartii, existenta unor „afinitati clare” intre Blazon de bastard si cunoscutul sau roman Invitatie la esafod.
• Traducere inedita, Blazon de bastrad reprezinta cel de-al saptesprezecelea titlu al seriei de autor „Vladimir Nabokov”, lansata de Editura Polirom in 2008 si considerata „rocada editoriala a anului” (atunci Polirom obtinea exclusivitatea asupra operei cunoscutului scriitor american de origine rusa).
• Titluri aflate in pregatire in seria de autor „Vladimir Nabokov”: Ia priviti la arlechini si Focul palid.

De curind, Editura Polirom a publicat, in traducerea Ancai Gabriela Sirbu, primul roman scris de Vladimir Nabokov de dupa stabilirea in Statele Unite: este vorba despre Blazon de bastard, carte aparuta in 1947 – cel de-al saptesprezecelea tiltlu al seriei initiate de Polirom in primavara lui 2008.

„Blazon de bastard a fost primul roman pe care l-am scris in America si asta s-a intimplat la sase ani dupa ce eu si aceasta tara ne-am adoptat reciproc. Cea mai mare parte a cartii a fost scrisa in iarna si primavara anilor 1945-1946, intr-o etapa a vietii deosebit de senina si de plina de energie. Starea mea de sanatate era excelenta. Consumul zilnic de tigari atinsese pragul de patru pachete pe zi. Dormeam cel putin patru, cinci ore, iar celelalte ore din noapte mi le petreceam plimbindu-ma cu creionul in mina prin apartamentul mic si afumat din Craigie Circle, Cambridge, Massachusetts, unde locuiam sub o batrina cu picioare din piatra si deasupra unei tinere cu un auz exagerat de fin”, marturiseste Nabokov in prefata cartii.

Romanul descrie o lume marcata de tirania unei dictaturi politice. Profesorul Adam Krug, renumit filosof in tara sa, este singurul care refuza sa se supuna regimului, preluind functia de presedinte al universitatii in noul an de invatamint, nu atit principial, cit din motive legate de viata sa personala, in care are loc o tragedie ce il face sa simta nevoia de-a se retrage pentru o vreme din societate si a-si petrece timpul impreuna cu fiul sau. Acest lucru este vazut ca un afront adus noii linii de gindire impuse de dictatorul Paduk (intimplator, fost coleg de scoala cu Adam Krug) si „Partidul Oamenilor Obisnuiti”, pentru care traiul individual este considerat periculos, diferentele dintre oameni trebuie aplatizate, iar unica sursa de bunastare a societatii este statul. Dictatorul Paduk dispune, asadar, sa fie arestati toti apropiatii filozofului, sperind astfel sa atraga sprijinul lui Krug pentru a valida noul regim si o noua lume birocratica, sublima prin absurditatea ei.

Desi cititorii ar putea fi tentati sa gaseasaca puncte comune intre romanul Blazon de bastard si cartile lui Franz Kafka sau volumul O mie noua sute optzeci si patru al lui George Orwell, cea mai cunsocuta viziunea distopica asupra viitorului, insusi Vladimir Nabokov separa datele in prefata cartii: „La fel ca si in cazul Invitatiei la esafod – cu care aceasta carte are afinitati clare – stabilirea unei comparatii automate intre Blazon de bastard si operele lui Kafka sau cliseele lui Orwell n-ar face decit sa demonstreze ca automatul nu l-a citit nici pe marele scriitor german, nici pe mediocrul scriitor englez”.

La data aparitiei, romanul Blazon de bastard a fost recenzat in termeni elogiosi atit de critici, cit si de nume importnate ale scenei literare internationale: „Vladimir Nabokov a scris un roman emotionant despre drama unui om civilizat, captiv intr-o lume tiranica – exista o sumbra si infioratoare inevitabilitate in trairile, actiunile si umanitatea protagonistului sau” (The New York Times), „Povestea unui om liber intr-un stat totalitar este o tragedie clasica a timpurilor noastre, iar Blazon de bastard abordeaza subiectul intr-o maniera originala, remarcabila” (The New Republic), „Abilitatea cu care Nabokov isi creeaza momentele de fantezie este formidabila: o tehnica narativa abrupta, prin explorari minutioase ale unor scene marunte, detaliu dupa detaliu, care dizolva realitatea intr-un cosmar” (V.S. Naipaul), „Diversitatea, forta si bogatia perceptiilor lui Nabokov nu cunosc rival in literatura moderna” (Martin Amis).


Considerat drept unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului XX, Vladimir Vladimirovici Nabokov s-a nascut pe 23 aprilie 1899 la Sankt Petersburg, intr-o familie foarte cultivata, astfel incit stapinea impecabil franceza si engleza inca din copilarie. In 1919, Nabokovii sint nevoiti sa emigreze, iar in 1922 tatal scriitorului este ucis de un fanatic rus la Berlin. Nabokov a studiat limbile slave si romanice la Trinity College din Cambridge pina in 1922. Apoi a locuit la Berlin (1923-1937) si Paris (1937-1940), scriind cu fervoare, in rusa, mai multe romane, zeci de povestiri, sute de poeme si citeva drame. In 1925 s-a casatorit cu Vera Slonim. In perioada respectiva, si-a intretinut familia din traduceri, lectii de engleza si tenis, precum si ca autor de cuvinte incrucisate in rusa si analist de sah. In 1940 a plecat in America, impreuna cu sotia si fiul sau, de teama sa nu fie trimis intr-un lagar de concentrare. A predat la Universitatile Wellesley, Harvard si Stanford. Intre 1948 si 1959 a fost profesor de literatura rusa la Cornell University. Pasionat de entomologie, Nabokov a descoperit in 1944 o (sub)specie de fluture care-i va purta numele: Lycaeides melissa samuelis Nabokov. A tradus in engleza Evgheni Oneghin de Puskin si Un erou al timpului nostru de Lermontov. Este autorul mai multor lucrari de critica literara, dintre care studiul despre Gogol (1944) este foarte important pentru intelegerea artei acestuia. Din seria rusa a scrierilor lui Nabokov, publicate sub pseudonimul V. Sirin, fac parte romanele Masenka (1926), Rege, dama, valet (1928), Apararea Lujin (1930), Ochiul (1930), Glorie (1932), Un hohot in bezna (1932), Disperare (1934), Invitatie la esafod (1938), Darul (1937-1938). Dupa stabilirea in Statele Unite, incepe stralucita sa cariera de romancier in limba engleza. Publica Adevarata viata a lui Sebastian Knight (1941), Blazon de bastard (1947), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962, roman in versuri, cu adnotari), Ada sau ardoarea (1969), Lucruri transparente (1972) si Ia priviti la arlechini (1974). In 1967 ii apare volumul autobiografic Vorbeste, memorie. Pentru activitatea sa literara, Nabokov a fost distins cu National Book Foundation Medal. S-a stins din viata la Montreux, in 1977.

In pregatire in colectia BIBLIORECA POLIROM:
• Ryu Murakami, Hituri celebre din epoca Showa

Cele mai noi aparitii in colectia BIBLIOTECA POLIROM, aici.

Cele mai noi eBOOK-uri Polirom, aici.

Cele mai bune ginduri,
Oana Boca
Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, et. 1
Bucuresti
Tel. & Fax.: 021-313.89.78
Mobil: 0722.609.478
E-mail: oana.boca@polirom.ro
 www.polirom.ro; www.cartearomaneasca.ro
www.romanianwriters.ro